România face un pas important pentru construcția mult-așteptatei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj de la Tarnița, în județul Cluj. Hidroelectrica a semnat un parteneriat cu grupul francez EDF, proiectul fiind estimat la peste un miliard de euro.

Un proiect blocat de decenii, readus la viață

Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, amplasată lângă Cluj-Napoca, este discutată de autorități de zeci de ani, dar nu a trecut până acum de faza de intenții și memorandumuri.

În ianuarie 2026, Hidroelectrica – principalul producător de energie hidro din România – a anunțat asocierea cu EDF, companie energetică franceză controlată de stat. Cele două vor derula proiectul printr-o societate mixtă, în care vor deține participații egale, 50% – 50%. (directmm.ro)

Investiția necesară este evaluată la peste un miliard de euro și este considerată una dintre cele mai mari inițiative energetice de stat din ultimii ani.

De la promisiunile japonezilor la parteneriatul cu Franța

În toamna anului 2024, autoritățile de la București prezentau drept mare oportunitate interesul companiei japoneze Itochu pentru Tarnița-Lăpuștești. Atunci a fost semnat un memorandum de înțelegere, prin care partea japoneză își exprima disponibilitatea de a finanța studiul de fezabilitate, proiectarea și, eventual, investiții mai largi în energie regenerabilă – de la panouri fotovoltaice până la baterii de stocare și proiecte de hidrogen verde. (directmm.ro)

Presa niponă a relatat la acel moment despre potențiale sume uriașe, legate inclusiv de reconstrucția Ucrainei și de investiții regionale. În realitate, înțelegerea era una de principiu: un document politic, nu un contract ferm. Compania japoneză evalua oportunitatea, fără obligația de a construi efectiv ceva în România.

De ce este Tarnița un proiect dificil

Tarnița este gândită drept o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj – practic, un mare sistem de stocare a energiei, care funcționează ca o „baterie” pentru sistemul energetic național. Instalația pompează apă în amonte atunci când există surplus de energie în rețea, iar în orele de vârf, apa este lăsată să curgă prin turbine pentru a produce curent.

Un astfel de obiectiv este esențial pentru integrarea pe scară largă a energiei din surse regenerabile (eolian, solar), dar nu aduce profit rapid și presupune costuri mari pe termen lung. Fără sprijin clar din partea statului – prin garanții, mecanisme de sprijin sau reguli stabile – astfel de investiții sunt puțin atractive pentru jucătorii privați. (directmm.ro)

În cazul Itochu, partea japoneză a cerut predictibilitate legislativă și angajamente ferme, în condițiile în care războiul din Ucraina a crescut riscul proiectelor majore din regiune. Cum România nu a oferit la timp toate aceste garanții în formă clară și obligatorie, discuțiile nu au evoluat către un acord final.

De ce a intrat Franța în joc

Schimbarea de abordare a venit la început de 2026, odată cu intrarea în scenă a EDF. Atât Hidroelectrica, cât și EDF sunt companii controlate de state membre UE și sunt obișnuite cu proiecte strategice, cu durată mare de execuție și recuperare lentă a investiției.

Pentru astfel de proiecte, implicarea unor companii de stat este importantă și din perspectiva Bruxelles-ului: ajutoarele de stat sau schemele de sprijin sunt mai ușor de justificat atunci când vizează obiective considerate critice pentru securitatea energetică europeană. (directmm.ro)

În plus, EDF are experiență în proiecte mari de infrastructură energetică – de la hidrocentrale până la centrale nucleare – și poate contribui cu expertiză tehnică, acces la finanțare și know-how în organizarea unor investiții de peste un miliard de euro.

Ce legătură are Tarnița cu Baia Mare și Maramureș

Chiar dacă șantierul va fi lângă Cluj-Napoca, proiectul are impact direct asupra întregului Nord al țării, inclusiv asupra județului Maramureș:

• Stabilitate în rețea: zona de Nord-Vest, unde se află și Baia Mare, este tot mai conectată la producția din surse regenerabile. Un sistem mare de stocare, cum va fi Tarnița, ajută la menținerea tensiunii și frecvenței în rețea, reducând riscul de fluctuații și pene extinse.
• Posibile efecte economice regionale: deși lucrările efective vor fi în județul Cluj, proiectele mari atrag companii de construcții, transport, servicii și furnizori de materiale din tot Ardealul. Firme din Maramureș ar putea participa, direct sau indirect, la licitații și subcontractări.
• Prețuri și siguranță energetică: pe termen lung, un sistem energetic mai flexibil și mai bine echilibrat poate contribui la temperarea volatilității prețurilor la energie – un subiect sensibil pentru locuitorii din Baia Mare, mai ales în contextul scumpirilor din ultimii ani.

Ce urmează

În acest moment, asocierea Hidroelectrica–EDF marchează trecerea proiectului de la nivelul discuțiilor politice la un cadru instituțional concret. Urmează:

• detalierea structurii societății mixte;
• actualizarea sau refacerea studiilor de fezabilitate;
• obținerea avizelor de mediu și a autorizațiilor;
• configurarea schemei de finanțare și a eventualelor forme de sprijin de stat.

După decenii de amânări, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești pare mai aproape de începerea efectivă a lucrărilor. Pentru Baia Mare și întreg Maramureșul, proiectul nu înseamnă doar o construcție spectaculoasă lângă Cluj, ci și un pas important spre un sistem energetic mai sigur, într-o perioadă în care fiecare kilowatt contează.