Un punct central al întâlnirii a fost importanța esențială a Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) și necesitatea unei cooperări interinstituționale eficace, bazată pe „Mecanismul Național de Identificare și Referire a Victimelor traficului de persoane” (MNIRVT). ANITP, în calitate de coordonator național, are responsabilitatea de a colecta date de la diverse instituții guvernamentale și organizații non-guvernamentale implicate în combaterea acestui flagel. Printre atribuțiile sale se numără formularea strategiilor naționale, elaborarea rapoartelor anuale, inițierea campaniilor de prevenire și facilitarea asistenței destinate victimelor. Mecanismul Național de Identificare și Referire, validat prin Hotărârea de Guvern nr. 88 din 31 ianuarie 2023, vizează asigurarea accesului victimelor la servicii specializate și protecție, implicând diverse instituții, precum Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). Este important de subliniat faptul că victimele nu sunt responsabile pentru acțiunile comise împotriva voinței lor. Pentru mai multe informații și suport, cetățenii pot contacta o linie telefonică națională gratuită, disponibilă la 0 800 800 678.

În Maramureș, în anul 2025, au fost descoperite două persoane care au suferit din cauza traficului de persoane. Cu toate acestea, la nivel național, datele furnizate de ANITP indică o creștere alarmantă a acestui fenomen. În 2025, au fost înregistrate un total de 707 victime, marcând o creștere de aproximativ 16% comparativ cu anul anterior. Analiza sugerează că femeile și minorii sunt cele mai afectate categorii, deși numărul victimelor minore a înregistrat o ușoară scădere. Exploatarea sexuală rămâne cea mai frecventă formă de trafic, reprezentând aproximativ 75% dintre cazurile ce implică minori. Prefectura Maramureș a evidențiat că cele mai comune metode de recrutare includ tactica „loverboy”, contactul direct și mediul online. Această metodă implică dezvoltarea de relații romantice sau de prietenie false, prin care recrutatorii, adesea tineri între 18 și 30 de ani, câștigă încrederea victimelor și creează o dependență emoțională, promițându-le o viață mai bună sau o familie. Recrutarea prin intermediul rețelelor sociale, al aplicațiilor de chat și al jocurilor online este, de asemenea, frecventă. Persoanele care caută afecțiune, recunoaștere sau sprijin emoțional, precum și cele afectate de instabilitatea economică sau conflicte familiale, sunt considerate extrem de vulnerabile.

Recent, cadrul legislativ național a fost întărit pentru a răspunde mai eficient acestor provocări. Legea nr. 35/2026, adoptată pe 27 martie 2026, completează Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, introducând măsuri suplimentare de informare a publicului referitor la riscurile acestei activități, în special în spațiile publice și în mediul digital. Această nouă reglementare subliniază importanța implicării sectorului privat în eforturile de prevenire, pentru a asigura că mesajele anti-trafic ajung în locuri frecventate de oameni, cum ar fi unitățile de cazare, agențiile de turism și mijloacele de transport. În plus, Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028 preconizează o serie de modificări legislative, inclusiv completări ale Legii nr. 678/2001, programate pentru a doua jumătate a anului 2026.

Un alt subiect discutat în cadrul întrunirii a fost procesul de dezinstituționalizare a persoanelor adulte cu dizabilități și măsurile necesare pentru identificarea timpurie a posibilelor situații de trafic. România și-a asumat dezinstituționalizarea ca un obiectiv major, conform Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Legea nr. 7/2023 sprijină acest proces, având ca scop prevenirea instituționalizării și facilitarea tranziției persoanelor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale către servicii de calitate în comunitate. Colaborarea dintre centrele regionale ANITP și DGASPC este esențială pentru organizarea de acțiuni preventive și sesuni de instruire pentru personal și familii, cu scopul de a preveni ca aceste persoane să devină victime ale traficului sau exploatării prin muncă.

În privința vulnerabilităților în mediul școlar, s-a menționat că Inspectoratul Școlar Județean Maramureș a realizat aproximativ 6.500 de chestionare axate pe identificarea și prevenirea violenței psihologice, cunoscută sub denumirea de bullying. Aceste date urmează să fie centralizate și analizate. Chestionarele sunt instrumente esențiale pentru evaluarea frecvenței și formelor de agresiune în rândul elevilor, abordând aspecte precum aspectul fizic, diferențele individuale, reușita școlară, statutul social sau etnia. Studiile arată că un procent semnificativ de elevi se confruntă cu bullying-ul, iar un mediu școlar sigur este crucial pentru dezvoltarea armonioasă a tinerilor și pentru reducerea riscurilor de a deveni victime ale altor forme de exploatare.

Eforturile unite ale instituțiilor din Maramureș reflectă o abordare globală în lupta împotriva traficului de persoane, de la strategii naționale și cadre legislative actualizate, până la inițiative locale de prevenire și protecție a grupurilor vulnerabile. Continuarea și adaptarea acestor măsuri sunt esențiale pentru a răspunde unui fenomen în continuă schimbare.

De reținut

Reuniunile interinstituționale, cum ar fi cea desfășurată astăzi, sunt cruciale pentru colaborarea eficientă între diverse instituții în lupta împotriva traficului de persoane. Această colaborare asigură o reacție coordonată și bine fundamentată, esențială pentru protejarea celor mai expuși la riscuri, precum și pentru creșterea eficienței în implementarea măsurilor legislative și de prevenire.