Rezultatul a fost anunțat de către președinta Maia Sandu, care a accentuat semnificația acestui gest în relațiile bilaterale și în procesul de integrare europeană al Republicii Moldova. În declarațiile sale, ea l-a lăudat pe Băsescu pentru susținerea constantă a cetățenilor moldoveni „prin fiecare etapă, necondiționat, în ciuda diferitelor guvernări”. Sandu a subliniat intervenția lui Băsescu în corectarea unei nedreptăți istorice și a adus în discuție ajutorul său pentru tinerii moldoveni, inclusiv prin diverse programe de burse. În plus, a evidențiat dăruirea sa pentru a îndrepta țara spre un viitor european, îndepărtându-se de moștenirea sovietică. Maia Sandu l-a caracterizat pe Băsescu drept „respectat și dorit ca un frate” în Republica Moldova, încheind prin invitația simbolică: „De acum sunteți nu doar fratele nostru, ci și concetățeanul nostru. Vă așteptăm acasă!”.

La scurt timp după acest anunț, Traian Băsescu a reacționat printr-un mesaj pe pagina sa de Facebook. El și-a exprimat recunoștința față de Maia Sandu și a reafirmat angajamentul său față de integrarea rapidă și eficientă a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, precum și distanțarea de trecutul național.

Calea către regăsirea cetățeniei a fost una complicată. Traian Băsescu și soția sa, Maria, au fost primii care au obținut cetățenia Republicii Moldova în vara anului 2016, prin decretul lui Nicolae Timofti, la acea vreme președinte. Această decizie a fost percepută ca un semn de apreciere față de sprijinul constant oferit de Băsescu pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, consolidându-se astfel relațiile dintre cele două națiuni. Băsescu manifestase dorința de a deveni cetățean moldovean încă din 2013, dorind să unească românii într-o singură țară.

Dar lucrurile s-au schimbat brusc în ianuarie 2017, când Igor Dodon, președinte al Republicii Moldova la acel moment, a emis un decret prin care i s-a retras cetățenia lui Băsescu. Motivele acestui decret au fost de natură politică, Dodon acuzându-l pe fostul președinte român de promovarea unor idei unioniste, ceea ce ar putea dăuna statalității Republicii Moldova. De asemenea, s-a menționat că Dodon a sugerat că Băsescu ar fi ascuns detalii legate de o investigație penală din România când a cerut cetățenia. Este important de menționat că soția acestuia, Maria Băsescu, a reușit să își păstreze cetățenia moldovenească.

Retragerea cetățeniei a fost contestată de Băsescu în instanță. Cu toate acestea, după o lungă perioadă de litigiu, autoritățile din Chișinău, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, au validat această retragere în noiembrie 2018 (unele surse menționează data de 10 mai 2018 pentru decizia de la Curtea de Apel). Această decizie l-a lăsat pe fostul șef de stat român fără cetățenia moldovenească pentru o vreme.

Astfel, redobândirea cetățeniei de către Traian Băsescu, conform decretului semnat de Maia Sandu astăzi, este văzută de autoritățile de la Chișinău ca o reacție la o situație istorică considerată controversată. Acest lucru se petrece într-un context strategico-juridic pentru Republica Moldova, care continuă să se orienteze spre Uniunea Europeană și își consolidează instituțiile. Gestul este de asemenea interpretat ca o încheiere a unor vechi divergențe și reafirmarea relațiilor bune cu România. În percepția fostului președinte român, această decizie reprezintă o revenire emblematică într-un cadru politic pe care l-a sprijinit continuu, atât pe durata mandatului său, cât și ulterior. Se pare că Băsescu a demarat demersurile pentru a recâștiga cetățenia după alegerile din 2025, câștigate de forțele pro-europene conduse de Maia Sandu, menționând în septembrie 2025 că deținea toate documentele necesare, însă a decis să amâne solicitarea pentru a evita speculațiile politice.

Perspectivă locală

Pentru cetățenii din Baia Mare, evoluțiile politice de pe Prut, cum ar fi redobândirea cetățeniei moldovenești de către Traian Băsescu, pot părea îndepărtate, dar reflectă o dinamică complexă între România și Moldova, având implicații directe și pentru diaspora română. Multe familii din Baia Mare au legături cu Republica Moldova, iar fiecare progres în integrarea europeană a acesteia poate genera noi oportunități, dar și nesiguranțe. Este esențial să monitorizăm cum aceste relații se traduc în proiecte concrete în domenii precum infrastructura, economia și educația, având potențialul de a influența mișcarea de persoane și bunuri în regiunea noastră. Recomandăm o atenție sporită la comunicările oficiale referitoare la programele de colaborare transfrontaliere, pentru a înțelege efectul local al acestor hotărâri la nivel politic superior.