Austria începe anul cu măsuri clare de reducere a costurilor la energie și alimente, în timp ce în România – inclusiv în Baia Mare – familiile continuă să fie apăsate de prețuri tot mai mari la utilități și cumpărături de bază.

Ce face Austria concret

Guvernul de la Viena a adoptat la început de an un pachet de măsuri care vizează direct costul vieții pentru populație:

• reduce la jumătate taxa pe valoare adăugată (TVA) pentru anumite categorii, inclusiv pentru alimente, unde TVA-ul era deja la un nivel scăzut;
• diminuează cu aproximativ o treime costul energiei electrice pentru consumatorii casnici.

Pentru o gospodărie tipică din Austria, cu un consum anual de circa 3.500 kWh, calculele arată economii de peste 200 de euro pe an doar din factura de energie electrică.

În paralel, autoritățile de la Viena:

• introduc reguli clare pentru ca eventualele ieftiniri de pe piața angro de energie să se regăsească efectiv în facturile populației;
• alocă sume consistente – de ordinul miliardelor de euro – pentru a atrage industrii de înaltă tehnologie și pentru proiecte legate de vehicule autonome și digitalizare.

Mesajul transmis de aceste decizii este unul clar: statul intervine nu doar prin ajutoare punctuale, ci prin politici fiscale și investiții care să reducă presiunea pe bugetele familiilor și să sprijine, în același timp, economia pe termen lung.

România: aceleași facturi, prețuri tot mai mari

Privind din România, contrastul este evident. În timp ce alte state reduc taxe și își folosesc spațiul bugetar pentru a tempera scumpirile, la noi accentul a fost, în ultimii ani, mai degrabă pe majorări de taxe și accize sau pe ajustări de tarife.

Pentru multe familii, inclusiv din Baia Mare și din restul Maramureșului, realitatea de zi cu zi arată așa:

• facturi la energie și gaze care rămân ridicate, chiar dacă există plafonări sau compensații temporare;
• alimente de bază și carburant tot mai scumpe;
• salarii și pensii care cresc mai lent decât prețurile, astfel încât puterea de cumpărare reală scade.

Inflația „erodează” veniturile, iar pentru o parte dintre gospodării dilema lunară devine foarte concretă: ce plătesc mai întâi – utilitățile sau cumpărăturile?

De ce contează politica economică pentru un oraș ca Baia Mare

Diferențele dintre abordarea Austriei și situația din România arată cât de mult poate conta politica economică în viața de zi cu zi a oamenilor:

• când un guvern decide să reducă TVA și să ieftinească energia, efectul se vede direct în portofelul fiecărei familii;
• când măsurile întârzie sau sunt parțiale, creșterile de preț ajung integral la consumatori, ceea ce alimentează nemulțumirea și nesiguranța.

Pentru Baia Mare, unde multe familii depind de salarii medii sau chiar minime, iar costurile cu încălzirea și electricitatea sunt semnificative în lunile de iarnă, orice reducere de taxe sau tarif ar însemna bani rămași pentru altceva: mâncare mai bună, activități pentru copii, reparații în locuință.

Ce ar putea învăța România din exemplul austriac

Exemplul Austriei nu este doar o comparație teoretică, ci și un posibil model:

• folosirea politicii fiscale (TVA redus, facilități pentru energie) pentru a sprijini direct populația;
• corelarea acestor măsuri cu investiții în industrii de viitor și în tehnologii care pot aduce salarii mai mari și locuri de muncă stabile;
• garanții legale ca eventualele ieftiniri din piață să se regăsească efectiv în factura oamenilor, nu doar în profitul unor companii.

Până când astfel de decizii vor fi asumate și la București, fiecare factură plătită la curent sau gaz de o familie din Baia Mare rămâne un memento al diferenței dintre două moduri de a face politică economică: unul orientat spre reducerea poverii pentru cetățeni și altul în care oamenii simt mai ales efectul scumpirilor.